Substimularea copiilor din medii dezavantajate, programa școlară mult prea încărcată și neadaptată vremurilor și nevoilor generației actuale, discrepanța legată de accesul la o educație de calitate și îngrijire medicală între mediul rural și cel urban, precum și climatul din sala de clasă, literația digitală, bullyingul și problemele legate de dezvoltare emoțională sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă părinții, profesorii, copiii și adolescenții din România. 

Din 2019, acceleratorul Innovators for Children caută cele mai inovatoare soluții tech scalabile care pot face o diferență în societate, aducând un impact pozitiv în viețile copiilor și adolescenților, indiferent de mediul din care provin. De-a lungul celor 4 ediții, programul a susținut 15 proiecte care oferă copiilor și adolescenților acces la produse și servicii mai bune și la condiții de viață îmbunătățite. 

Am discutat cu reprezentanții unora dintre cele mai importante asociații care activează în zona educației, sănătății și protecției copilului despre trendurile din domeniile pe care le acoperă. Ne propunem astfel să descoperim ce nevoi rămân încă neîndeplinite întru totul și să identificăm domeniile în care este în continuare nevoie de inovație și de startupuri care să creeze soluțiile potrivite. 

Bullyingul și nevoia de programe care să promoveze sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților 

Andreea Ancuța, responsabil dezvoltare programe adolescenți și tineri în cadrul SOS Satele Copiilor, precizează că una dintre barierele majore în educație semnalată chiar de copii este fenomenul de bullying. În relație cu ei înșiși și cu școala, încrederea în sine și anxietatea sunt două aspecte pe care copiii spun că și-ar dori să le controleze mai bine. 

Bullyingul este un fenomen puternic răspândit în școlile din România, cu 34% dintre elevi mărturisind că sunt victime ale bullyinglui de cel puțin câteva ori pe lună. Bullyingul are rezultate devastatoare asupra sănătății mintale și a rezultatelor academice, și crește semnificativ riscul abandonului școlar, o problemă deja incredibil de accentuată în România. – Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation 

Sorana Pogăcean de la Fundația Noi Orizonturi face referire la ceea ce ea numește „sărăcie emoțională și cognitivă”. Copiii cărora nu li se citește, care nu merg la grădiniță și/sau școală, care nu au nici un fel de oportunități de creștere personală în comunitate, rămân captivi în sărăcie, și nu vorbim doar de sărăcie în sensul material. Pe lângă accesul egal la educație de calitate, ea subliniază nevoia integrării serviciilor de consiliere psiho-socială și a activităților de învățare non-formală în programa și programul fiecărui elev pentru o dezvoltare armonioasă. 

Principalele piedici în calea unei educații de calitate 

Domnița Szabadi, Fundraising Specialist la Asociația Școala Încrederii, este de părere că printre cele mai mari provocări în educație, care au un impact asupra copiilor se numără faptul că adulții cu care interacționează în unitățile de învățământ în care sunt înscriși sunt implicați în atât de multe programe de formare, încât nu au timp și energie să le aprofundeze, iar rata de participare la elementele programelor de formare, precum și măsura în care implementează practicile specific programelor de formare în care sunt înscriși, sunt mici. 

Referindu-se la domeniul educației, Andreea Ancuța apreciază că principalele bariere în educație semnalate de copii sunt transportul precar sau scump, lipsa unei mese calde în școli, discriminarea (inclusiv din partea profesorilor), și, extrem de important – lipsa timpului liber. Programul școlar, la care se adaugă temele și, de multe ori, pregătire suplimentară pentru a face față provocărilor la școală, înseamnă că timpul liber al copiilor devine extrem de redus, chiar inexistent. 

Sorana Pogăcean consideră că este nevoie de programe de educație parentală, programe de literație (citit-scris) și numerație atât pentru copii, cât și pentru adulții din familia lor și de testat cât se poate de multe formule prin care să prevenim abandonul și să readucem la școală copiii care deja au renunțat. 

Peste toate aceste impedimente, pandemia a adăugat un nou strat: învățarea la distanță, lipsa accesului universal la tehnologia necesară continuării studiilor și problema literației digitale. Maria Culescu, Președinte & Fondator al Asociației M.A.M.E, consideră că una dintre provocările principale desprinsă din ultimii ani este învățarea online care poate fi dificilă pentru elevii ce nu dispun de resursele necesare sau care au nevoie de suport suplimentar. 

În privința literației digitale, Raluca Negulescu-Balaci precizează că aceasta se numără printre principalele bariere structurale în calea dezvoltării armonioase a copiilor și adolescenților – o competență esențială care este subdezvoltată în sistemul de educație din România.  

În 2021, UiPath Foundation a reușit să dezvolte alături de Brio primul test de literație digitală disponibil gratuit celor 2.8 milioane de elevi din România. La 7 luni de la lansarea testului a fost publicat primul raport privind nivelul de literație digitală al elevilor din România, din care reiese că doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcțional al literației digitale. Alți 18% dintre elevi se încadrează la nivelul nefuncțional al literației digitale. Aceștia pot utiliza tehnologia doar ghidați de alte persoane pentru a putea îndeplini, la nivel rudimentar, sarcini simple și clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul și alte mijloace digitale ca să participe în societate. – Raluca Negulescu-Balaci 

Sănătate 

Când vine vorba de sănătatea fizică, copiii și tinerii se percep, în cea mai mare parte, ca fiind sănătoși. Cu toate acestea, observăm că din ce în ce mai mulți dintre ei au tendința de sedentaritate și stil alimentar nesănătos. Acest lucru se întâmplă și pentru că școala nu promovează în mod activ sănătatea fizică, sportul, iar timpul liber al copiilor este destul de limitat. Totodată, accesul la sport și la mâncare sănătoasă nu este accesibil copiilor din familii vulnerabile. Știm că aproximativ 40% dintre copiii din România trăiesc în risc de sărăcie. – Andreea Ancuța 

Maria Culescu a identificat ca trend în ascensiune în rândul tinerilor preocuparea pentru sănătatea fizică și mentală. Aceștia par să fi început să fie din ce în ce mai interesați de nutriție și de un stil de viață sănătos, iar în acest sens o mulțime de organizații nonprofit care activează în domeniul sănătății (precum Asociația M.A.M.E.) derulează periodic campanii de advocacy prin care solicită decidenților politici să crească investiția în infrastructura medicală și educație pentru sănătate. 

Statul însă nu reușește să facă față provocărilor care țin de sănătatea, wellbeingul și educația copiilor: 

Sistemele de sănătate, educație și social au probleme serioase legate de accesul la servicii și de calitatea acestor servicii. Nu întâmplător însă, când e vorba de copii și adolescenți, aceștia sunt la un risc crescut de sărăcie și excluziune socială, risc care îi afectează pe aproape jumătate dintre ei și care îi face, ca grupă de vârstă în România, cei mai afectați. Rata de copii afectați este cu cel puțin 10% mai crescută decât a celor din oricare altă grupă de vârstă, situație care plasează România ca fiind țara cu cel mai mare grad de vulnerabilitate a copiilor din întreaga Uniune Europeană. – Eduard Petrescu, Specialist Programe la UNICEF România 

Aspectele de care ar trebui să țină cont un startup care vrea să creeze soluții tech cu impact pentru copii și adolescenți 

Un lucru foarte important de înțeles pe care îl subliniază Raluca Negulescu-Balaci este faptul că tehnologia este pârghia evoluției în educației, iar software-ul educațional și întreg sectorul EdTech au un potențial transformațional. De la optimizarea proceselor administrative la livrarea celor mai noi tehnologii direct către copii, încorporarea tehnologiei va crește gradul de flexibilitate și adaptabilitate a școlilor, ajutând copiii să se pregătească pentru viitor și oferindu-le abilitățile de care vor avea nevoie în viitor.  

Soluțiile software pentru educația și wellbeingul copiilor trebuie gândite holistic și neapărat cu implicarea părinților și adulților din comunitate, deoarece aceștia au un rol crucial în dezvoltarea și promovarea sănătății și educației copiilor și adolescenților. Soluțiile trebuie gândite și proiectate cu intenție, conform nevoilor actuale ale copiilor și adolescenților, dar și cu viziune, anticipând provocările pe care aceștia le vor întâmpina de-a lungul parcursului lor spre viața de adult. 

Nu în ultimul rând, este esențială construirea de soluții care să se adreseze și celor mai vulnerabile categorii de copii. Incluziunea copiilor din familii vulnerabile, din comunități geografice izolate din mediul rural, a copiilor cu risc de abandon școlar, a copiilor instituționalizați sau a celor de etnie romă este o prioritate într-o țară unde rata abandonului era de 18,5% la nivelul anului 2016, procentul crescând an de an.  

Exemple de bune practici în domeniu 

Bineînțeles, atunci când ne dorim să construim ceva de impact, e util să avem la îndemână câteva exemple de bune practici în domeniu, de proiecte care au rezistat testului timpului și care continuă să susțină copiii și adolescenții în dezvoltarea lor. Eduard Petrescu este de părere că majoritatea exemplelor de bună practică vin din zona non-profit și sunt dezvoltate la scară mică și puțin sustenabilă din punct de vedere financiar. În plus, la momentul actual, acestea nu pot fi integrate în sistemele publice la scară din cauza unor proceduri publice prea greoaie și din cauza unei lipse de coerență a strategiilor si politicilor publice.  

Cu toate acestea, deși sistemele publice de educație și sănătate nu par pregătite să introducă proiectele, aplicațiile și platformele dezvoltate de startupuri și ONG-uri la clasă sau în spitale, există inițiative care au succes și care reușesc, încetul cu încetul, să schimbe sistemul din interior. Cu reprezentanții unora dintre ei am discutat într-un material recent, pe care îl puteți găsi aici (link către materialul cu startupurile noastre).  În plus față de acestea, Andreea Ancuța ne oferă drept modele de succes proiecte precum  Code Kids – Fundația Progress, Khan Academy, Fizica Altfel – Asociația CEAE, Asociația Iele Sânziene, sau Teach for Romania. 

Școala Încrederii propune un nou model de a face educație printr-un program complex, axat pe 4 piloni: progres academic, stare de bine, leadership și comunitate activă. Programul oferă cursuri, schimburi de bună practică, traininguri de specialitate, sesiuni de facilitare și coaching pentru toți cei implicați în procesul de educație – elevi, profesori, directori de școli, personal auxiliar, dar și părinți. 

Programul de dezvoltare a literației Școli cu scLipici al Fundației Noi Orizonturi este un alt exemplu de inițiativă care țintește o problemă specifică și o categorie aparte. Acesta a fost creat special pentru copiii din învățământul primar care nu citesc la nivelul corespunzător clasei, nu au frecventat regulat grădinița, nu au avut parte de povești, nu au acasă adulți care să îi poată ajuta să exerseze citit-scrisul. Eforturile echipei încep cu accesul la cărți potrivite fiecărui cititor începător și continuă cu resurse, activități și formare pentru profesori, părinți și voluntari din comunități dezavantajate astfel încât fiecare copil să reușească să își dezvolte această competență de bază, până la finalul clasei a IV-a. 

Ai și tu o idee sau o soluție care aduce un impact pozitiv pentru bunăstarea copiilor și a adolescenților? Înscrie-te aici!