Dacă e ceva ce nu are voie să fie plictisitor pe lumea asta, acel lucru e muzica. Fiecare copil ar trebui să aibă posibilitatea să se exprime și să experimenteze cu ajutorul muzicii, într-un mod care să fie în același timp distractiv și folositor în dezvoltarea lui.

Muzitech Pass chiar asta își propune: să facă studiul muzicii mai accesibil și mai abordabil, astfel încât motivația celor care încearcă să învețe un instrument să rămână la cote cât mai înalte, iar pasiunea lor să nu rămână doar în sala de recital. În plus, mulțumită tehnologiei moderne, un grup din ce în ce mai mare de copii, tineri și adulți pot să experimenteze cu tehnici de sound design, să-și creeze propriul demo și să testeze numeroasele posibilități din domeniul muzical pentru a o alege pe cea care li se potrivește. 

Ce este și cui se adresează soluția voastră? Cum a apărut ideea din spatele ei? 

Soluția noastră se adresează elevilor de gimnaziu și de liceu, cu sau fără experiență muzicală, cărora le place să petreacă timp la calculator sau pe smartphone și care sunt atrași de ideea de a-și face propria muzică. De asemenea, prin instrumentele specifice producției muzicale, putem oferi și copiilor și persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a face muzică, neexistând momentan în România niciun program de acest fel. 

Poate fi și un program pentru adulți, e ușor de adaptat și contribuie la starea de bine și la dezvoltarea unei pasiuni noi, ușor de întreținut și foarte satisfăcătoare. Ideea a apărut de la beneficiile pe care le aduce muzica: ocazii de socializare, validarea celor din jur și echilibrarea emoțională a celor care fac muzică, indiferent de vârstă, dar și de la lipsa de profesioniști în domeniul audio. Am căutat mult coechipieri și am găsit prea puțini care să livreze la calitate constant. 

Muzitech Pass pornește de la pasiunea celor din grupul țintă pentru calculatoare și jocuri pe calculator, dar și pentru muzică. Un elev intrat în acest program învață noțiuni de teoria muzicii și de producție muzicală, dar și elemente specifice sonorizărilor, fiind provocat cu diverse ocazii să se implice în concertele și evenimentele organizate de companie.

Sunt trei componente care lucrează împreună: Programa propusă (aplicații, programe, exerciții și proiecte), Teoria muzicii și exerciții de muzicalizare (din care face parte și o aplicație dedicată solfegiului, Solfy, la care lucrăm pentru a îmbogăți repertoriul în parteneriat cu 4Solfy) și evaluarea interesului fiecărui elev (curiozitate, direcție artistică: de exemplu, pot să-și dorească să învețe să facă muzică pentru jocuri și aplicații sau să ajungă capabili să-și producă un demo care să îi reprezinte, ca interpreți  sau compozitori, sau pot fi interesați de sound design).  

Care e impactul pozitiv pe care vreți să îl aveți în viețile beneficiarilor cărora li se adresează soluția voastră?

Impactul pozitiv pe care ni-l dorim este să le oferim celor din grupul țintă o alternativă productivă de petrecere a timpului liber în fața ecranelor. Știm că mulți dintre ei petrec timp cu jocurile, sau, dacă studiază un instrument, nu cunosc ce se poate face cu muzica și care sunt posibilitățile în zilele noastre.

De ce ați ales componenta tehnologică în dezvoltarea soluției și cum poate contribui la impactul pe care vi-l propuneți?

În România se studiază instrumentele clasice (pian, vioară , chitară ș.a), dar muzica moare de multe ori în sala de recital, iar motivația elevilor scade. Am testat și am observat că elevii care ajung să se familiarizeze și cu tehnologia muzicală devin mai motivați și mai creativi, având posibilitatea să testeze în condiții reale soluțiile muzicale pe care și le imaginează.

De asemenea, dacă de multe ori cu instrumentele clasice sunt asociate amintiri de studiu anost, profesori duri, rigizi, instrumentele din tehnologia muzicală sunt foarte atractive și ca design, și ca posibilități.

Ce aduce în plus proiectul vostru față de ce există deja în piață?

Proiectul nostru aduce o structură bazată pe psihologia vârstelor și pe sincronizarea dintre nivelul abordat și programa de educație muzicală generală, la care au acces toți copiii. Prin implicarea în Solfy facem posibilă și muzicalizarea copiilor din mediile defavorizate sau care nu se pot deplasa.

Momentan nu există niciun program structurat în acest sens, există doar încercări sporadice de a iniția copiii în producția muzicală.

Ce obstacole ați întâlnit pe parcursul dezvoltării soluției voastre?

Sunt foarte multe materiale pe internet, dar nu sunt structurate. Este un abis de informații, care sperie copiii. Și ne-a speriat și pe noi acum 2 ani, când am început să lucrăm la acest program. Baza materială trebuie să cuprindă echipamente standard și nu le avem momentan pe toate, dar investim.

Care considerați că sunt oportunitățile din piață pentru o soluție ca a voastră? 

Cursul poate fi organizat și online, cu grupe de 5-10 elevi, poate fi și francizat și este oportun de prezentat și profesorilor de Educație Muzicală, în timp putând să fie dezvoltat sub forma unui curs acreditat, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic.

El poate fi orientat și spre cantautori care doresc să-și producă un demo cu resursele gratuite, fără a pierde timp și bani testând un infinit de posibilități.

Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o în activitatea voastră și pe care ați dori să o împărtășiți cu alți antreprenori care vor să dezvolte soluții în domeniul educației/wellbeingului copiilor?   

Lasă copilul să te învețe cum să îl înveți. Astfel se creează o atmosferă constructivă, dinamică, la orice tip de program sau aplicație. Copiilor și adolescenților le place să se exprime, iar libertatea aceasta le aduce deschidere la învățare și creativitate.

Care este echipa din spatele proiectului? Ce backgrounduri aveți, ce v-a adus împreună?

Suntem doi profesori și compozitori (Ramona Cojocaru și Dan Spînu), cu experiență de producție muzicală și activitate în formații. Ramona este profesor cu gr. I de Educație muzicală, doctorandă în anul III la specializarea Muzică din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Iași, textieră, claviaturistă, singer/songwriter și profesor de teoria muzicii, autoarea primului studiu din România dedicat Band teaching-ului, studiu în curs de publicare. De un an este managerul studioului Thymecat Recordings, renunțând la activitatea didactică din afara studioului.

Dan este conferențiar universitar doctor, profesor de regie de sunet, ansamblu și aranjamente la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași, inginer de sunet cu peste 30 ani de experiență, compozitor rezident la Thymecat Recordings. Ne-a adus împreună pasiunea pentru educație și creativitatea muzicală, colaborarea noastră debutând cu opera rock „The One Born from a Tear”, premiată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România în anul 2014 și a continuat în multe alte proiecte muzicale.

Care sunt obiectivele de dezvoltare în următorul an?

Obiectivele de dezvoltare sunt orientate spre formarea echipei extinse a studioului, rafinarea proiectului Muzitech Pass, definitivarea site-ului și promovarea afacerii. Formarea continuă este preocuparea noastră, așa că suntem constant implicați în cursuri diverse, de la incluziune, la marketing și AI.

Cu ce vă pot ajuta cei care citesc acum acest articol și află mai multe despre proiectul vostru?

Apreciem orice, de la sfaturi, la finanțări pentru a putea face un centru de tehnologie muzicală de top pentru elevii interesați și să reușim să ajungem și la categoriile defavorizate. Amândoi venim din zona ONG, așa că, dincolo de orice afacere și posibilitatea de creștere și monetizare, ne amintim ce ne-a făcut să pornim pe acest drum.